Operatorul rețelei de apă și canalizare din municipiul Suceava primește anual peste 2.500 de sesizări privind avarii, dintre care o treime nu se confirmă pe teren. Problemele sunt cauzate de vechimea conductelor și de exploatarea necorespunzătoare a acestora. La o intervenție recentă în zona Spitalului Clinic Județean Suceava, muncitorii de la ACET au scos patru roabe de șervețele umede dintr-o singură conductă. De asemenea, au extras un cap de miel din canalizarea unui bloc turn și au găsit bucăți de asfalt sau beton în țevile stradale. O altă problemă este stagnarea apei de ploaie în anumite zone ale orașului, cauzată, printre altele, de faptul că gurile de canal care ar trebui să preia apa au fost asfaltate.
Sergiu Horobeț- director exploatare ACET Suceava
“În Suceava nu există mai multe avarii decât în alte sisteme din țară. Deci, sistemul Suceava, cât și alte sisteme din România, sunt sisteme parțial cu conducte noi, parțial cu conducte vechi, făcute în diverse condiții, acu 20, 30, 40, 50, 60 de ani, chiar și din anii 60-70. Aceste sisteme s-au degradat în timp, sunt într-o stare mai mult sau mai puțin precară de funcționare și necesită intervenție continuă asupra lor. Mă refer la reparații pentru ca ACET-ul să asigure continuitatea serviciilor la consumator, atât cele de canalizare,
mă refer la preluarea apelor uzate, cât și cele de apă potabilă, respectiv alimentarea la branșament continuă cu apă potabilă.
Oana Șlemco- jurnalistă Intermedia TV
“Dar ca să ne facem o idee, cam câte astfel de avarii aveți într-un an?”
Sergiu Horobeț- director exploatare ACET Suceava
“Vă pot răspunde statistic, deci pe canalizare sunt în jur de 2000 de sesizări de înfundări și sau defecte de canalizare pe an,
iar pe rețelele de distribuție apă, undeva la 700-800 de sesizări pe an. Din care, pe canalizare, sunt avarii care necesită să pară intervenții directe asupra sistemului de canalizare, deci intervenții cu săpătură, și numărul acestora este relativ mic, de ordinul zecilor, 20-30 pe an, pe apă, acolo unde conductele se sparg în mod curent, datorită vechimii și gradului de uzură, a coroziunii și a altor factori, intervențiile cu săpătură sunt de ordinul 4-5, poate și peste, sute de astfel de intervenții pe an.”
Vechimea conductelor, dar și modul în care acestea sunt exploatate, se numără printre cauzele care conduc la apariția avariilor.
Sunt situații în care sucevenii folosesc conductele de canalizare pe post de coș de gunoi.
Sergiu Horobeț- director exploatare ACET Suceava
“Sunt aruncate în rețeaua de sau în sistemele interioare și ajung în rețeaua publică de canalizare murături, șervețele, cârpe și alte materiale care rămân agățate în sistemele de transport publice și duc în timp la înfundare. Aș vrea să menționez acele avarii 2-3 care au fost pe colectorul care transportă apele uzate menajere de la Spitalul Județean către sistemul de transport al orașului, sistemul mare respectiv, către colectorul din Cacaina. Știți că au fost trei surpări acolo într-un timp foarte scurt, din punctul meu de vedere, ca și frecvența apariției acestor avarii. De la Spitalul Județean care este o instituție concentrată care utilizează pansamente, șervețele care nu se dizolvă în apă, șervețele de materiale textile și alte componente din materiale textile, această instituție face să ajungă în acel colector tot felul de materiale textile. La ultima înfundare care am avut-o, cred că a ajuns și în media locală, am scos, din punctul în care a fost înfundat, cam patru roabe de șervețele umede. Nu mi se pare normal să se întâmple acest lucru. Aceste înfundări care apar pe rețeaua de canalizare, fac apele uzate să se acumuleze, acel colector de canalizare, și acum nu mă refer strict la ăla, poate fi oricare,
să intre sub presiune, respectiv apa, să se exfiltreze din colectorul de canalizare, înmoaie solul în jurul tuburilor de canalizare, acesta se deplasează și se rup și apar acele surpări, așa cum ați văzut, la 4-5 metri, care duc la intervenții destul de complicate.”
O echipă de muncitori a extras din canalizarea înfundată a unui bloc turn din Suceava un cap de miel. Specialiștii de la ACET nu își explică nici în ziua de astăzi cum a putut să ajungă acolo. Transformarea rețelei de canalizare într-un coș de gunoi a fost una dintre cauzele avariilor succesive care s-au produs în intersecția din fața sediului primăriei Suceava la începutul acestui an. De această dată, vina a aparținut unui constructor care nu a acoperit gurile de canal atunci când a turnat asfalt. Cum ar trebui să intervină constructorul în așa fel încât să nu ajungă bucățile acelea de beton în canalizare?
Sergiu Horobeț- director exploatare ACET Suceava
“În momentul îndepărtării plăcii căminului de canalizare, și în timpul lucrărilor efectiv lucrate, ar trebui protejat acel cămin cu ceva,
astfel încât să nu cadă materialele de construcții sau deșeuri sau resturi în acel cămin, respectiv în colectorul de canalizare.”
Directorul de la ACET a mai explicat de ce stagnează apa în unele zone ale Sucevei atunci când plouă.
Sergiu Horobeț- director exploatare ACET Suceava
“În primul rând, există guri de scurgere, destul de multe în municipiu Suceava, care au fost asfaltate, acoperite, și nu-și mai….nu mai au funcționalitatea necesară. Deci grătarele acelor guri de scurgere pur și simplu sunt asfaltate.”
Ce înseamnă destul de multe? Vorbim despre zeci?
Sergiu Horobeț- director exploatare ACET Suceava
“Vorbim despre zeci. Deci ar fi trebuit să am o evidență totală a acelor guri de scurgere asfaltate. O altă cauză ar putea fi subdimensionarea rețelei de canalizare existente în anumite zone. În ideea că nu sunt, de exemplu, suficiente guri de scurgere în intersecția respectivă, care să colecteze și să evacueze aptele pluviale colectate. Și spun asta în ideea că atunci când au fost construite sau când a fost construit sistemul de canalizare, exista o sistematizare în oraș, care s-a dezvoltat de-a lungul zecilor de ani, s-au extins cartiere, s-au asfaltat străzi, s-au pavat, s-au pietruit, s-au betonat curți, care au dus… Toate acestea au dus la mărirea suprafeței de colectare a apelor pluviale. Evident că apele colectate sunt în cantități mai mari.
ACET-ul are 150 de salariați calificați să intervină la diferite tipuri de avarii. Nu toți asigură permanență. Când apare o avarie majoră, cei mai mulți trebuie să vină de acasă, din timpul liber. Sergiu Horobeț a mai spus că din informațiile pe care le are Uniunea Europeană nu va mai finanța proiecte pentru înlocuirea sau extinderea rețelelor de apă și de canalizare. Motiv pentru care ACET-ul încearcă să își îmbunătățească infrastructura pentru intervenție în așa fel încât să mențină în stare de funcționare sistemul existent
