Între 14 și 19 august 2024, credincioșii armeni au participat la pelerinajul anual la mănăstirile din Suceava. Evenimentul a culminat cu oficierea Sfintei Liturghii arhierești la Mănăstirea Hagigadar, supranumită și ”mănăstirea dorințelor” unde au fost aduse spre închinare moaștele Sfântului Ioan Botezătorul. Evenimentul a fost un prilej de consolidare a legăturilor spirituale și culturale ale credincioșilor armeni din România, dar și ocazia cu care se ridică cele mai fierbinți rugăciuni către Maica Domnului.
Mănăstirea a fost construită în anul 1512 de către un grup de armeni stabilit în Moldova, iar numele ”Hagigadar” provine din limba armeană și înseamnă locul de împlinire a dorințelor. Conform tradiției credincioșii care vizitează mănăstirea Hagigadar, urca adesea dealul pe care este situată biserica în genunchi, în semn de smerenie și devotament.
Pe parcursul acestei ascensiuni aprind lumânări și lasă monede pe drum, drum ca gest care ajută la întărirea rugăciunilor și la îndeplinirea dorințelor. Odată trecuți dincolo de zidurile care spune această poveste, regăsim biserica, o clădire din piatră, simplă și sobră, dar impresionantă prin atmosfera sa spirituală. În jurul ei, oamenii îngândurați cu capetele sau genunchii plecați, înalță rugăciuni și rugăminți.
Unii lasă, asemeni celor care au urcat dealul, lumânări aprinse, bilețele cu dorințe și bănuți simbolici. Preasfințitul Episcop Datev Hagopian Întâistătător al Eparhiei Armene din România, Exarh al Eparhiei Armene din Bulgaria și delegat patriarhal pentru țările balcanice, a oficiat Sfânta Liturghie arhierească pe 18 august la Mănăstirea Hagigadar, alături de un sobor de preoți. În cadrul slujbei, au fost aduse spre închinare moaștele Sfântului Ioan Botezătorul de la Catedrala Arhiepiscopală din București. Mănăstirea Hagigadar nu este doar un monument religios, ci și un loc de întâlnire pentru comunitatea armeană la sărbătoarea adormirii Maicii Domnului, când, în cea mai apropiată duminică de hram, armeni din toată lumea vin la Hagigadar.
