Cercetătorii de la Facultatea de Silvicultură de la USV au măsurat cel mai vechi arbore din România și au stabilit că acesta are vârsta de peste 500 de ani.
Tehnologia folosită de echipa de la Universitatea ”Ștefan cel Mare” este de ultimă generație și poate data cu precizie maximă elementele de identificare ale fiecarei specii de arbori în parte. Bătrânul arbore se găsește în Parcul Național Retezat și are o vârstă de 511 ani. Ecosistemul din care face parte este un prielnic pentru evoluția sa, la asta adăugându-se și climatul oportun. Acest arbore a fost identificat
în Parcul Național Retezat.
Prof.univ.habil.dr.ing. Cătălin-Constantin ROIBU
“În urma studiilor pe care le desfășurăm în perioada 2023-2026, avem un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, un proiect al cărui director de proiect este Monica Ioniță, cercetător senior în cadrul unui institut de cercetare la Bremenhaven, în Germania, în care eu sunt director de proiect adjunct. Iar în Parcul Național Retezat am identificat desfășurat noi acolo de peste 400 de ani. Anul ăsta am avut norocul să găsim pe Ancestor, cum îi spuneam noi, străbunul, care are 511 ani și este cel mai bătrân arbore măsurat folosind tehnică dendro-cronologică, arbore viu, atenție, pentru că mai sunt și discuri din arbori morți care au mai mult de 500 de ani, dar acest arbore este viu, 511 ani, este cel mai bătrân arbore pe care l-am măsurat noi în cadrul laboratorului și după cunoștințele mele este cel mai bătrân arbore din România, în momentul de față arbore viu pe picior care trăiește, vegetează în continuare în Parcul Național Retezat.”
Tudor Hociung- Intermedia TV
“Deci este un bătrânel care rezistă.”
Prof.univ.habil.dr.ing. Cătălin-Constantin ROIBU
“Este un bătrânel care rezistă, nu este foarte gros, are 72 cm în diametru. Cum l-am identificat? În primul rând noi avem niște semne pe care ne ghidăm. Arborii bătrâni au anumite particularități. Și l-am găsit, mi s-a părut că e un arbore foarte bătrân, după cum arăta, dar norocul a făcut că acel arbore într-adevăr să aibă 511 ani. Am mai găsit arbore acum de 415 ani, 350 de ani, dar acesta este cel mai bătrân.”
Tudor Hociung- Intermedia TV
“Dar la prima vedere, pentru un profan, dumneavoastră specializat în domeniul, ne-am fi putut da seama că e foarte în vârstă? Dacă eu m-aș fi dus într-o drumeție prin pădure, mi-aș fi putut da seama că e foarte în vârstă acest arbore?”
Prof.univ.habil.dr.ing. Cătălin-Constantin ROIBU
“Nu, pentru că dacă vă luați după dimensiuni, nu v-ar fi sugerat că are vârsta respectivă.”
Tudor Hociung- Intermedia TV
“Ok. Genul ăsta de arbori sunt cunoscuți pentru vârste foarte înaintate?”
Prof.univ.habil.dr.ing. Cătălin-Constantin ROIBU
“Zâmbru, Pinuș Cembra, este cunoscut pentru longevitatea lui, longevitatea peste 350-400 de ani. Iar chiar cu vârste peste 500 de ani, literatura dă arbori care ar fi și de 600 de ani, dar noi am găsit în momentul de față arborele viu de 511 ani în Parcul Național.”
Profesorul Cătălin Roibă a explicat cum funcționează analiza probelor prelevate.
Prof.univ.habil.dr.ing. Cătălin-Constantin ROIBU
“Proba prelevată împreună cu celelalte probe pe care le avem prelevate în cadrul acestui proiect urmează anumite etape. Odată măsurăm lățimea inelului anual, adică vedem cât a crescut în fiecare an și așa ne-am dat seama și vârsta pe care arborul respectiv o are. Apoi, mai departe, facem analize de anatomia lemnului iar laboratorul are două slide-scannere. Acesta Axioscan 7 de la Tais a fost al doilea instalat în România. Unul este la Institutul Victor Babes din București, al doilea la Facultatea de Celulicultură din Suceava, în care, prin anumite tehnici specifice anatomiei, anatomie patologică sau anatomie a lemnului, tăiem o secțiune de 10-12 microni din proba respectivă, o colorăm după un anumit protocol și o analizăm cu aceste slide scannere, o scanăm complet.”