IQ-ul și inteligența socială analizează diferențele și legăturile dintre inteligența cognitivă și cea socială, și despre rolul complementar al abilităților intelectuale și relaționale în succesul personal și profesional. Episodul abordează de ce un IQ ridicat nu asigură întotdeauna relații interpersonale de calitate sau succes în interacțiunile sociale. Psihologul clinician Mihaela Pavăl oferă sfaturi practice pentru a cultiva o stare de bine atât personal, cât și în relațiile cu cei din jur.
“Bine v-am găsit! Astăzi discutăm despre IQ și inteligența socială. Ce este IQ-ul? IQ-ul sau coeficientul de inteligență este o măsură standardizată a inteligenței cognitive. Testele de IQ evaluează abilități precum logica, raționamentul abstract, rezolvarea problemelor și memoria. pentru a cuantifica capacitatea unei persoane de a gândi și de a procesa informații.
IQ-ul este folosit frecvent pentru a măsura inteligența academică sau capacitatea de a reuși în medii educaționale formale. Persoanele cu un IQ ridicat pot excela în domenii tehnice sau academice deoarece au o abilitate mai mare de a înțelege concepte complexe și de a rezolva probleme într-un mod sistematic. Totuși, un IQ ridicat nu garantează automat succesul în viață, deoarece acesta este doar o componentă a ceea ce face o persoană de succes. Dacă am un IQ mare, nu înseamnă că sunt o persoană care se descurcă și social foarte bine. Este nevoie de mai mulți factori pentru asta. Haideți să vedem despre ce este vorba. Unele persoane care nu au un IQ excepțional sau foarte ridicat pot părea mai deștepte în anumite situații datorită altor forme de inteligență sau abilități practice care nu sunt măs sau pot demonstra o inteligență aparent superioară, chiar dacă scorul lor IQ nu este unul impresionant.
Inteligența emoțională se referă la abilitatea de a înțelege, de a gestiona și de a folosi emoțiile în mod constructiv. Persoanele cu inteligență emoțională sunt bune la relații interpersonale, pot citi emoțiile altor persoane și pot gestiona conflictele cu ușurință.
Aceste abilități le ajută să navigheze în situații sociale complexe, să-și facă prieteni și să influențeze pozitiv pe cei din jur, chiar dacă nu au un IQ ridicat. Pe de altă parte, inteligența socială, similară cu inteligența emoțională,implică capacitatea de a interacționa eficient cu ceilalți, de a înțelege normele și dinamica socială și de a construi relații de succes. Persoanele cu o inteligență socială ridicată știu cum să se descurce în situații sociale, să colaboreze și să găse valoroase decât capacitatea de a rezolva probleme abstracte și aici mă refer la un IQ mai mare rezolvând testele de inteligență rapid. Creativitatea este o altă formăico-matematică excepționale. Creativitatea le permite oamenilor să abordeze situații complexe din unghiuri noi și să găsească modalități eficiente de a rezolva problemele. Unele persoane acumulează cunoștințe și abilități valoroase prin experiența practică, nu neapărat prin studii teoretice sau academice. Această experiență poate să le ofere o înțelegere profundă a situațiilor reale și să permită să ia decizii mai bune într-un context specific.
Aceste persoane pot părea mai deștepte pentru că au o abilitate excepțională de a aplica ceea ce au învățat din viață. Intuiția este abilitatea de a lua decizii rapide și eficiente pe bază experiențelor anterioare, fără a fi nevoie de o analiză rațională detaliată. Persoanele cu o intuiție puternică pot părea că știu pur și simplu ce să facă în diverse situații, ceea ce poate fi perceput ca un semn de inteligență, chiar dacă nu au un scor IQ ridicat. Capacitatea de a se adapta la noi circumstanțe este esențială pentru succesul în viață. Persoanele cu abilități de adaptare ridicate știu cum să se descurce în medii diferite și cum să-și ajusteze comportamentul pentru a avea succes. Aceste abilități de adaptare care implică învățarea rapidă și flexibilitatea pot fi considerate forme valoroase de inteligență practică. Un IQ ridicat nu garantează succesul dacă o persoană nu are motivația de a reuși. Persoanele cu motivație puternică, ambiție și autodisciplină pot depăși multe dintre limitărișeli și sunt dispuse să facă eforturi pentru a-și atinge obiectivele. Există termenul de inteligență contextuală care se referă la abilitatea de a înțelege și de a naviga eficient într-un anumit mediu sau situație. De exemplu, cineva care nu are un IQ ridicat poate fi priceput în a înțelege dinamica organizațională la locul de muncă sau poate să-și dea seama cum să obțină ce-și dorește într-o anumită comunitate. Acest tip de inteligență este extrem de valoros și poate da impresia de deșteptăciune.
De multe ori, oamenii care par foarte deștepți nu se bazează doar pe raționamente rapide sau pe abilități analitice, ci pe o acumulare de cunoștințe din experiențele lor de viață. Înțelepciunea acumulată prin observații și reflexie le permite să fac alegeri inteligente în diverse situații. Această formă de inteligență practică este dificil de măsurat printr-un test de IQ-s, dar este cât de deștept este sau de deșteaptă este o persoană.
Succesul în viață îl reprezintă o varietate de alte forme de inteligență, cum ar fi inteligența emoțională, socială, creativitatea și înțelepciunea practică, care pot contribui la succesul și eficiența unei persoane. De aceea, uneori, oamenii care nu au un IQ excepțional pot părea sau chiar fi mai deștepți în anumite situații datorită abilităților și experienței complexe.
Sunt psiholog Mihaela Pavel și îți urez succes în tot ce ți-ai propus! Pe curând!”
