În cadrul lucrărilor de restaurare la Mănăstirea Humor, au fost descoperite fundații ale unor clădiri contemporane cu biserica ctitorită în 1530 de Toader Bubuiog. Săpăturile arheologice au scos la lumină elemente precum pivnițe cu piloni, ancadramente gotice, chilii și trapeze, descoperiri care confirmă rolul fortificat al complexului monahal în epoca Petru Rareș. În cadrul proiectului de restaurare s-a propus reconstituirea zidurilor fortificate, cu respectarea planului original, pentru a proteja atât monumentul, cât și pictura exterioară unică a bisericii „Adormirea Maicii Domnului”.
Mănăstirea Humor, monument istoric de o importanță deosebită, inclus în patrimoniul UNESCO, beneficiază în această perioadă de ample lucrări de restaurare, desfășurate sub coordonarea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Arhid. Vasile Demciuc- consilier eparhal al Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească
“Mănăstirea Humor este una dintre mănăstirile care reprezintă patrimoniul cultural al țării noastre și în mod special al Bucovinei. Unește în el două dimensiuni spirituale esențiale. Continuitatea de-a lungul timpului și noutatea diversității. În patrimoniul cultural național se vede capacitatea de creație și de comuniune a unui popor. Se observă tradiția și capacitatea creatoare de a asimila noi influențe, fără alienare, precum și capacitatea de a deschide noi perspective.”
Lucrările de restaurare au prilejuit descoperiri arheologice remarcabile, care constau în fundații ale unor clădiri contemporane cu biserica ridicată de Toader Bubuiog în 1530. Cercetările au dezvăluit elemente de arhitectură, precum pivnițe sprijinite pe piloni, intrări cu încadramente gotice și chilii, alături de rămășițele trapezei și atelierelor. Acestea confirmă caracterul fortificat al ansamblului, specific epocii domnitorului Petru Rares. Evenimentul de prezentare a descoperirilor, organizat zilele trecute la Mănăstirea Humor, a reunit arheologii, istorici, arhitecți și autorități locale. Printre cei care au avut intervenții, cercetătorul Ioan Mareș a subliniat valoarea istorică a acestor descoperiri pentru înțelegerea peisajului cultural din secolul al XVI-lea.
Ion Mareș- arheolog
“Anul trecut, 2024, am inițiat și am desfășurat o mare cercetare arheologică la Mănăstirea Humor din județul Suceava, cadrul proiectului de restaurare a monumentului UNESCO. Importantele descoperiri arheologice pun în lumină o nouă viziune asupra fortificației, care a fost Mănăstirea Humor încă de la începutul construcției.”
În cadrul proiectului s-a propus reconstituirea zidurilor fortificate, cu respectarea planului original, pentru a proteja atât monumentul,
cât și pictura exterioară unică a Bisericii Adormirea Maicii Domnului.
Mircea Căpățână- arhitect
“Ceea ce propunem noi este înlocuirea acestui gard din lemn cu un zid pe traseu inițial din piatră. Deci, deja imaginea dintr-o dată se schimbă, apare imaginea unei încinte fortificate și nu a unei biserici cu un gard din lemn, care ar crede noi că este o imagine greșită și care nu cred că are ce căuta în ansamblu. Mai ales că există informații clare de prin traseu acestui zid. Și există și analogii care se pot face cu alte mănăstiri fortificate făcute în această perioadă. Acum, bineînțeles că nici acest gard propus de noi la circa 2,3 metri, cam aproximativ de înălțimea gardului de lemn de existent, pentru a nu lua mai mult din vizibilitatea freștii, am propus să fie înălțat local, deci în dreptul turnurilor de colți, el să depășească 3 metri, tocmai pentru a marca că acolo au fost niște turnuri de apărare. Ajungând la nivelul beciurilor, pornind de la indicații geometrice, am propus refacerea sistemului de boltire. Din discuțiile, din consultarea cu cei de la Comisia Națională Monumentelor Istorici, ne-au recomandat să nu folosim bolți de piatră și să mergem pe o boltire din cărămidă, tocmai pentru a marca clar ceea ce era inițial, original, de ceea ce reconstruim noi. De schimbarea de material să indice de unde e zidul original și cât e reconstrucție.”
Stavrofora Parascheva Sorohan- stareța Mănăstirii Humor
“Domnul arhitect, să știți că sunt nu doar de acord 100% cu ceea ce ați prezentat, ci sunt și foarte încântată de cât de frumos ați gândit și în urma cercetării ați tocmit această lucrare.”
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților obștea mănăstirii și întreaga comunitate din Mănăstirea Humorului se bazează că restaurarea ansamblului monahal pe baza descoperirilor va contribui la reconstituirea istoriei mănăstirii și va pune în valoare moștenirea sa ca simbol al tradiției și identității românești.
