Controverse pe tema normei directorilor

Măsura Guvernului privind creșterea normei de predare pentru directorii de școli este criticată în mediile educaționale sucevene. Unii directori susțin că, dacă vor fi obligați să predea 10 ore pe săptămână în loc de cele 4 din prezent, nu vor mai avea timp suficient pentru activitățile de management. În realitate, mulți directori desfășoară deja activitate didactică suplimentară, însă în regim de plată cu ora, pe lângă salariul de bază. Potrivit conducerii Inspectoratului Școlar Județean Suceava, 77% dintre directorii de școli și 81% dintre directorii adjuncți au cursuri plătite prin sistemul de plată cu ora.

Guvernul vrea să crească norma de predare pentru directorii de școli. Propunerea inițială era de 14 ore pe săptămână față de cele 4 din prezent. Măsura a stârnit reacții în rândurile cadrelor didactice din Suceava.
Directorea Școlii Gimnaziale numărul 1, Gabriela Mihai, a scris pe contul său de Facebook că în condițiile în care directorii vor fi obligați să petreacă mai mult timp la catedră, nu vor mai avea suficient timp pentru activitățile de management. Directoarea nu a avut niciodată ore la plata cu ora. A scris Gabriela Mihai pe contul său de Facebook.
Ulterior, PSD a propus un amendament la propunerea de creștere a normei pentru directori de la 14 ore pe săptămână la doar 10 ore pe săptămână Însă, nici această modificare nu este agreată de toți cei vizați. În realitate, mulți directori desfășoră deja activitate didactică suplimentară. Însă, în regim de plata cu ora, pe lângă salariul de bază. Potrivit conducerii Inspectoratului Școlar Suceava, 77% dintre directorii de școli și 81% dintre directorii adjuncți au cursuri plătite prin sistemul de plată cu ora.
Cu ceva timp în urmă, pe vremea doamnei ministru Deca, când salariile funcțiilor de conducere erau mici, înainte de greva din 2023, doamna Deca, care chiar venise în județul Suceava, a sugerat ca și în alte județe ca, prin aprobarea Consiliului de Administrație Inspectoratului Școlar, la solicitarea directorilor, să poată fi acordate până la 8 ore la plata cu ora, și nu doar 4, cum era inițial în legislație.
Directorii care au făcut ulterior solicitare către Consiliul de Administrație Inspectoratului Școlar, justificat, au primit aceste ore. Nu toți maxim 8 ore, dar maxim a fost de 8 ore.

În mod normal, din punctul meu de vedere, nu s-a încălcat legislația. Pentru că, efectiv, Ministerul Educației a dat ok-ul la așa ceva, și Ministerul Educației avea sub control, prin programul…., toate orele la plata cu ora din țară. Deci, după mine, în momentul în care s-au majorat salariile la funcțiile de conducere, puteau să intervină prin programul …. și să limiteze din nou la 4 ore, dar nu au făcut-o. Și nu consider că este o încălcare a legii, ceea ce s-a făcut. Doar că, într-adevăr, cred că, în momentul de față Ministerul Educației,
măsura care a luat-o prin a interzice de anul viitor plata cu ora pentru directori, a plecat și de aici și inclusiv mărirea orelor în numărul de ore la clasă, efectiv, și ……. doar până la 5% de normă pentru funcțiile de director. Pentru că, Ministerul ce a spus, ”Dacă dvs. puteți să faceți 8 ore la plata cu ora, asta înseamnă că puteți să lucrați 10 ore și 10 ore să fiți director.” Ceea ce mie nu mi se pare corect, un manager trebuie să fie doar manager.

În cazul profesorilor fără funcții administrative, norma de predare ar putea să crească cu două ore pe săptămână.

Autor

  • Oana Șlemco este absolventă a Facultății de Administrație Publică și a Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava. Lucrează în presă de aproape 20 de ani, unde activează ca redactor, comentator, realizator de emisiuni, însă cel mai mult îi place când se află pe teren, între oameni. Este convinsă că jurnalismul care apără binele comun nu a murit în ziua în care au apărut rețelele sociale online. Crede că rolul jurnalistului este să lupte pentru restabilirea realității și abordează teme cu miză comunitară. Valorile care îi ghidează activitatea profesională sunt transparența - care presupune să i se ofere publicului șansa să monitorizeze procesul de colectare, raportare, prezentare şi diseminare a informaţiilor - și responsabilitatea, care înseamnă asumarea consecințelor deciziilor și faptelor.
    În anul 2008, a primit premiul pentru publicistică al Fundaţiei Culturale a Bucovinei.
    În 2013, a câștigat o bursă „Euromonitor pentru excelență” și a făcut un stagiu de pregătire în redacție RFI de la Bruxelles.
    În 2016, a primit premiul pentru categoria jurnalism în cadrul campaniei „Oamenii Timpului”.
    În 2020, a primit premiul cel mare „Cu onestitate despre sărăcie”, acordat de Asociația „Renasis”.

    View all posts Producător RTV (știri)

Add your comment

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Prin continuarea utilizării acestui site, ești de acord cu utilizarea fișierelor de tip cookie. mai multe informații

Politicile cookie de pe acest site permit utilizarea fișierelor de acest tip pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Prin continuarea utilizării acestui site fără modificarea setărilor sau dai click pe ”Accept” sunteți de acord cu această prevedere. Vă puteți răzgândi și vă puteți modifica opțiunile privind aprobarea oricând, revenind la acest site.

Close