Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a anunțat programul liturgic dedicat hramului Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, ocrotitorul Cetății Sucevei. În perioada 21–24 iunie 2025, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” va deveni centrul unei mari sărbători duhovnicești care adună anual mii de credincioși din țară și din diaspora, veniți să se închine moaștelor sfântului și să participe la slujbele oficiate de ierarhi, preoți și diaconi. Procesiunea cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava se va desfășura în seara zilei de 22 iunie.
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou este una dintre cele mai importante manifestări religioase din nordul Moldovei, care marchează nu doar hramul mănăstirii ce îi poartă numele, ci și o veche tradiție de credință și cinstire neînțeruptă de peste șase veacuri.
Evenimentele religioase vor începe sâmbătă pe 21 iunie de la ora 6, cu acatistul Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou, urmat de scoaterea moașterilor în procesiune și depunerea lor spre închinare, în baldachinul din incinta mănăstirii.
În cursul zilei vor avea loc Sfânta Liturghie, Taina Sfântului Maslu și slujba de priveghere. Duminică, pe 22 iunie, pelerinii vor putea participa la Sfânta Liturghie Arhierească, iar seara va avea loc tradițional la procesiune Calea Sfântului pe străzile municipiului Suceava,bmoment de o deosebită încărcătură spirituală ce reunește clerici autorități și credincioși într-un adevărat pelerinaj urban.
Luni, pe 23 iunie, programul include momente de rugăciune, un concert de muzică bizantină și o slujbă de priveghere urmată de Sfânta Liturghie în miezi de noapte, închinate Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou.
Marți, pe 24 iunie, în ziua în care se prăznuiește și nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, va fi oficiată Sfânta Liturghie Arhierească, iar seara va avea loc Parastasul Voivodilor la cetatea de scauna Sucevei, urmat de o slujbă de priveghere în cinstea Sfântului Ioan de la Râșca și Secu.
Moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava în anul 1402 de voievodul Alexandru cel Bun, devenind de atunci simbol al credinței și ocloritor al Moldovei. Sfântul, originar din Trapezund, azi în Turcia, a pătimit pentru credință la Cetatea Albă în secolul al XIV-lea, iar sfințele sale moaște au fost păstrate cu mare evlavie în capitala Moldovei medievale.
De-a lungul timpului, procesiunile, slujbele de priveghere și închinare la moaștele sale au devenit momente definitorii pentru identitatea spirituală a Sucevei. Pelerinii vin an de an cu speranță și credință și se roagă pentru sănătate, izbăvire și pace. Și în acest an, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților invită credincioșii să participe la evenimentele liturgice într-un spirit de rugăciune și comuniune cu respectarea rânduirilor bisericești.
Organizatorii asigură sprijini logistic, locuri de cazare pentru pelerini și puncte de prim ajutor, pregătesc deci, pregătesc totul, pentru ca sărbătoarea să fie un memorabil atât spiritual cât și organizatoric.
