Un influencer susține, în mod fals, într-un videoclip devenit viral pe internet, că numele domnitorilor români ar fi fost șterse intenționat de pe plăcuțele exponatelor din Cetatea Neamțului și Cetatea de Scaun a Sucevei. În realitate, bustul filmat la Neamț nu a avut niciodată o plăcuță cu nume, iar în expoziția din Cetatea Sucevei nu s-au făcut modificări din 2016. Afirmațiile sunt nefondate și se înscriu într-un narativ dezinformator despre ștergerea simbolurilor naționale și a memoriei istorice, menit să alimenteze neîncrederea în instituții.
Un influencer a lansat afirmații false, potrivit cărora numele domnitorilor Moldovei ar fi fost șterse de pe plăcuțele exponatelor din Cetatea Neamțului și Cetatea Sucevei. El a filmat un videoclip lângă un bust din Cetatea Neamțului, care într-adevăr nu a reinscripționat un nume, și l-a postat pe TikTok. Clipul, care amestecă informații false cu fapte reale, s-a răspândit rapid pe rețelele sociale și pe grupurile închise de WhatsApp.
Mesajul a fost amplificat de preotul Calistrat, dar și de grupuri care susțin aur sau l-au susținut pe Călin Georgescu la alegerile prezidențiale de anul trecut. În realitate, bustul filmat la Neamț nu a purtat niciodată numele unui domnitor. Arheologul nemțean Vasile Diaconu a explicat că bustul, realizat de artistul Mihai Iațesen și montat în 2009, înfățișează un personaj generic, un simbol idealizat al domnitorului moldovean.
În 2009, după lucrările de reabilitare a cetății Neamț și odată cu redeschiderea muzeului din interiorul monumentului, în curtea interioară a fortificației Mușatine a fost montat un bust realizat de un artist local, Mihai Iațesen, care înfățișează un personaj istoric, ce întruchipează, în viziunea artistului, imaginea ideală a unui domnitor al Moldovei. Bustul a fost amplasat pe un soclu. Respectând dorința artistului, sub bust a fost amplasată o placă de marmură pe care scrie Domnul Moldovei, tocmai pentru că lucrarea de artă înfățișează un simbol al Moldovei medievale.
Nu a existat nicio intenție de a minimaliza importanța vreunui domnitor al Moldovei, ci doar s-a dorit respectarea dorinței artistului, a explicat arheologul Vasile Diaconu.
Pe de altă parte, în cetatea de la Suceava nu s-a mai intervenit asupra numelor domnitorilor din Colecția Permanentă din anul 2016.
Emil Ursu- director al Muzeului National al Bucovinei
“La Suceava lucrurile stau în felul următor. În cetate există mai multe materiale care vorbesc despre Domnii Moldovei. Există o sală Ștefan cel Mare și vă asigur că din 2016, de când a fost realizată expoziția permanentă și până în acest moment, nu a fost șterț niciun nume.”
Emil Ursu a amintit că muzeul i-a comemorat pe domnitorii Moldovei pe 24 iunienși că în expoziția Muzeului de Istorie din Suceava există o listă cu toți domnitorii.
Emil Ursu- director al Muzeului National al Bucovinei
“Este al 8-lea an consecutiv de când instituția noastră a inițiat acest eveniment, începând cu Dragoș și terminând cu Carol I până la 1881, domn al Principatului și apoi al României, deci implicit și al Moldovei. De asemeni, se poate verifica Muzeul de Istorie de la Suceava. Există o listă cu toți domnii în expoziție. Și, sigur, există referințe sau săli dedicate a anumitor perioade medieval în diverse încăperi. La Siret există, fiind vorba de prima capitala a Moldovei, fiind vorba practic de a doua capitala Moldovei după Baia, există și aici un sistem interactiv cu primii domni ai Moldovei.”
Atât influențărul care a realizat clipul, cât și cei care îi amplifică mesajul, promovează ideea falsă că ștergerea numelor face parte dintr-un presupus plan de ștergere a identității naționale, pus pe seama unei așa-zise agende globaliste. Această narațiune se înscrie într-un val mai amplu de dezinformări, apărute în spațiul online după alegerile prezidențiale, menite să creeze panică, să alimenteze neîncrederea în instituții și să adâncească faliile sociale.
