Dr. ec. Cristina Chiriac propune HCCG, un cadru de analiză care urmărește cum se transformă educația și competențele în muncă, venituri, capital și pensii. Cercetarea „România Nevalorificată” formulează zece măsuri de politică publică, inclusiv adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial.
București, 11 noiembrie 2026 — Ce se întâmplă cu investiția în educație atunci când o persoană nu își poate folosi competențele pe piața muncii? Cum afectează o întrerupere a carierei veniturile, economiile și pensia? Și ce ar trebui să urmărească statul pentru a înțelege unde este nevoie de sprijin?
Aceste întrebări se află în centrul Human Capital Conversion Gap (HCCG), cadrul de analiză propus de Dr. ec. Cristina Chiriac în cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată cu sprijinul unei echipe de contributori și lansată la București, pe 10 noiembrie 2026.
HCCG urmărește unde apar obstacolele care împiedică transformarea educației și a competențelor în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi de pensie.
Cercetarea pornește de la două realități: România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM — știință, tehnologie, inginerie și matematică —, cu 42,1%. În același timp, rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, față de media europeană de 71,3%.
Cele două procente se referă la populații diferite și nu pot fi comparate direct pentru a calcula o pierdere economică. Ele arată însă de ce este necesar să urmărim atât rezultatele educației, cât și oportunitățile pe care femeile le au ulterior în economie.
Într-un scenariu ipotetic în care rata ocupării feminine ar ajunge la media europeană, cercetarea estimează aproximativ 643.000 de femei în plus în ocupare și o valoare suplimentară a producției de aproximativ 160 de miliarde de lei anual, echivalentul a 8,4% din PIB-ul României în 2025.
Calculul păstrează constante celelalte condiții analizate. El ilustrează dimensiunea unei oportunități economice și nu reprezintă o pierdere bugetară înregistrată sau o prognoză de creștere.
Ce reprezintă HCCG
Instrumentele internaționale măsoară deja educația, ocuparea și inegalitățile economice dintre femei și bărbați. HCCG propune analizarea acestor informații într-un cadru comun, pentru a înțelege unde se întrerupe parcursul de la pregătire la independență economică.
Conceptul urmărește șapte etape: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia.
O întrerupere a activității profesionale, de exemplu, poate avea consecințe pe lângă salariul pierdut în perioada respectivă. Poate afecta experiența profesională, economiile, accesul la finanțare și contribuțiile pentru pensie.
HCCG propune examinarea acestor legături. În această etapă, este un cadru conceptual: nu acordă României un scor, nu face un clasament al statelor și nu adună estimări economice care se suprapun. Fiecare etapă este analizată folosind populația și indicatorii relevanți.
„Am pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu potențialul unei femei după ce își încheie studiile? Dacă nu poate reveni la muncă, dacă pregătirea ei nu se reflectă în venituri sau dacă anii de îngrijire îi afectează pensia, trebuie să înțelegem unde apar aceste obstacole. Prin HCCG propun să privim întregul parcurs. O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, afirmă Dr. ec. Cristina Chiriac, autoarea cercetării.
De ce o creșă contează și pentru economie
Un exemplu este accesul la servicii de îngrijire. În România, numai 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie în 2024, față de media Uniunii Europene de 39,3%.
Lipsa unui loc accesibil la creșă poate întârzia revenirea unui părinte pe piața muncii. Pentru o femeie aflată în această situație, consecințele pot însemna venituri mai mici, o pauză profesională prelungită și mai puțini ani de contribuție la pensie.
Din această perspectivă, rezultatele unei investiții în creșe trebuie urmărite și prin sprijinul efectiv oferit familiilor: câte locuri sunt funcționale, câți copii beneficiază de ele și în ce măsură părinții pot reveni la muncă.
Aceeași abordare se aplică diferențelor salariale. Efectele lor pot continua în timp, prin economii mai mici, acces mai dificil la capital și drepturi de pensie inferioare.
Zece măsuri pentru valorificarea potențialului economic
Autoarea cercetării propune zece măsuri de politică publică. Acestea vizează educația, extinderea serviciilor de îngrijire, fiscalitatea muncii cu timp parțial, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la finanțare, recunoașterea perioadelor de îngrijire în acumularea drepturilor de pensie și îmbunătățirea datelor publice.
A zecea măsură privește adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, astfel încât aceasta să susțină accesul la angajare și revenirea pe piața muncii. Propunerea urmărește reducerea barierelor fiscale pentru persoanele care pot lucra doar o parte din zi, inclusiv pentru cele care au responsabilități de îngrijire.
Pentru o femeie care nu poate reveni imediat la un program complet, un loc de muncă cu timp parțial poate reprezenta o etapă de reluare a activității profesionale. Tratamentul fiscal al acestei forme de muncă trebuie evaluat și prin efectele asupra angajării, veniturilor și continuității contribuțiilor sociale.
Pentru pachetul de nouă măsuri pentru care cercetarea prezintă estimări de cost, necesarul anual este de 2,96–3,51 miliarde de lei în faza de construcție. Măsura a zecea, privind fiscalitatea muncii cu timp parțial, este prezentată separat de acest interval; includerea sa într-un cost total actualizat necesită evaluarea distinctă a impactului bugetar.
În scenariul de apropiere a ocupării feminine de media europeană, cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual, condiționat de realizarea ipotezelor analizate. Această estimare nu reprezintă venitul garantat al aplicării celor zece măsuri și nu poate fi interpretată drept un randament direct al cheltuielilor propuse.
Fiecare măsură va fi prezentată separat, împreună cu datele care o susțin, responsabilitățile instituționale și rezultatele urmărite.
Ce este necesar pentru dezvoltarea cadrului de analiză
HCCG poate fi dezvoltat și testat în timp, inclusiv prin analize comparative între economii. Pentru aceasta sunt necesare definiții și formule standardizate, surse statistice comparabile și verificarea empirică a legăturilor dintre etapele analizate.
Cercetarea semnalează și o dificultate: lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și prezentate separat pentru femei și bărbați. Fără aceste informații, anumite schimbări de pe parcursul vieții profesionale rămân greu de urmărit, iar rezultatele politicilor publice sunt mai dificil de evaluat.
România are nevoie să urmărească ce se întâmplă cu investiția în oameni după încheierea studiilor. HCCG propune un cadru pentru a identifica obstacolele care apar pe acest parcurs și pentru a fundamenta intervenții ale căror rezultate să poată fi măsurate.
Despre cercetare și autoare
„România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” este o cercetare realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, alături de o echipă de contributori. Cercetarea este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice. Lucrarea reunește date statistice oficiale, calcule economice proprii, arhitectura conceptuală Human Capital Conversion Gap și zece măsuri de politică publică.
Cristina Chiriac este doctor în economie, antreprenor, autor al volumelor „Marea privatizare”, „Școala de business” și „Șlefuitorii de visuri” și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Cercetarea a fost lansată public la București, în 10 noiembrie 2026. Sinteza este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro.
