Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, ocrotitor al călugărilor și sfătuitor al Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, a fost sărbătorit în zi de hram la Mănăstirea Voroneț, unde se află mormântul său. Această zi de prăznuire, stabilită în 1992 de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a adunat la Voroneț credincioși, monahi și starețe din întreaga zonă.
Sărbătoarea a început cu primirea preasfințitului părinte Damaschin Dorneanul, care s-a închinat la mormântul sfântului, apoi a oficiat sfânta liturghie în paraclisul mănăstirii, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. În cuvântul său, ierarhul a vorbit despre viața plină de evlavie, a Cuviosului Daniil, care rămâne un exemplu de smerenie și rugăciune. Credincioși au fost îndemnați să caute liniștea sufletească prin rugăciune și să trăiască cu responsabilitate și dragoste pentru cei din jur.
PS Damaschin Dorneanul- Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților
“Un lucru, un prim lucru pe care aș dori să-l punem acolo la inimă și să-l lucrăm în viața noastră, învățând ceva de la Sfântul Daniel Sihastru și de la toți părinții mari, pustnici, eremiți, sihaștri, ar fi următorul Nu poți împlini mai bine și mai desăvârșit și mai adânc o lucrare superioară dacă mai întâi nu ți-ai făcut datoria și nu ți-ai împlinit ce aveai de făcut în rânduielile de dinainte. Sfântul Cuvios Daniil Sihastru n-a ajuns dintr-o dată Sihastru. Iar rânduiala noastră călugărească spune că nu te poți duce în sihăstrie, nu te poți retrage ca pusnic, nu poți să trăiești de unul singur dacă mai întâi, dacă mai întâi n-ai trăit în viața de obște. Așa a făcut și Sfântul Cuvios Daniil Sihastru. El nu s-a retras dintr-o dată, din lume, pe, nu știu, valea râului Ibițeul, la Putna sau aici la Peștera. Nu. A trăit mai întâi împreună cu ceilalți frații lui, pe călugării, de la Mănăstirea Închinată Sfântului Ierarh Nicolae, de la Rădăuți, apoi la Schitul Laura și de-abia după aceea, după ce a trecut prin focul acesta al viețuirii împreună cu ceilalți, după ce s-a călit, după ce s-a rotunjit, că știți cum este când trăiești în comunitate, când trăiești în comunitate, asperitățile care sunt pe sufletul nostru, iertați-mă, colțurile, se rotunjesc. Îți vezi neputințele din interacțiunea cu ceilalți? Nu te consideri că ești chiar atâta de bun și de săvârșit pentru că celălalt îți arată, prin interacțiunea cu tine, care ți este adevărata față. De fapt, și asta e bine, că te descoperi.”
Slujba a inclus și un moment de pomenire pentru ctitorii mănăstirii și pentru stavrofora Irina Pântescu, stareța care a condus mănăstirea
timp de trei decenii și care a contribuit la restaurarea bisericii și includerea ei pe lista UNESCO. Mormântul Maicuței se află în curtea mănăstirii, iar locul este vizitat de cei care îi poartă recunoștință. La final, corul mănăstirii, alături de tinere în costume populare, a cântat colinde spre bucuria tuturor participanților. Sărbătoarea a fost un prilej de comuniune și recunoștință față de Sfântul Daniel și istoria Sfântului locaș de la Voroneț.
Pr. Filaret Ruscan- consilier al Sectorului Misiune Pastorală și Actualitate Creștină
“Sfântul Daniel Sihastru se bucură de o evlavie necontenită în Ținutul Bucovinei, dar cred că și în toată țara noastră dragă. Bucovina este un Ținut binecuvântat pentru care un Duh al acestor Sfinți Părinți pe care Duh ne rugăm ca Dumnezeu să-L înnoiască permanent, așa cum cerem și în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Această înnoire și păstrare a Duhului Celui Bun într-o obște monahală, într-o parohie, sunt esențiale pentru binele nostru al slujitorilor și al credincioșilor pe care îi păstorim.”
Stavrofora- Eustohia Duciuc- stareța Mănăstirii Voroneț
“Exact cum era și Sfântul Cuvios Daniil Sihastru, chiar dacă stătea în Sihăstrie, iubea foarte mult oamenii și ne-a bucurat foarte mult în această zi să avem atâți de deosebiți oameni. Este mănăstirea Voroneț, mănăstirea Ctitoria și Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și a unui om deosebit care a fost Sfântul Cuvios Daniil Sihastru.”